Să fim cu inima curată!
(dupa Psalmul 73)


Acei ce-au inima curată
Iubiți sunt toți, de Dumnezeu
El, numai lor li se arată
Mereu Îi apară de rău

Când mă uit la fericirea
Pe care toți cei răi o au
Iar mi se tulbură privirea,
Numai cu Domnu aș vrea să stau

Al lor trup e plin de grăsime
Și mândria îi slujește
În viață tot le merge bine
Inima li se înveselește

Râd și vorbesc cu răutate
Până la cer gura-și înalță,
Ei, nu au pic de bunătate
Nu își arată dreapta față

Și mai mereu ei se întreabă
De Dumnezeu Îi mai iubește?
Și nu vor deloc ca să creadă
Căci Domnul, aspru-i pedepsește

Ei, au mereu doar fericire
Deși în răutăți aleargă,
Nimica, în a lor gândire
Nu îi convinge, c-or să piardă.

La viața lor m-am tot gândit
Și am vrut mereu să înțeleg
Nimica, n-am descoperit
Cu Domnul, eu voiesc să merg

Eu, inima mi-am curățit
Și mâinile mi le-am spălat,
Dar, de cei răi sunt des lovit
Deși mă simt, nevinovat

M-am tot trudit să înțeleg
Dar nicicum, nu am reușit
Am tot dorit sa pot să văd
Și cred, că poate am greșit

Căci soarta celor răi e scurtă
Ei, stau în locuri lunecoase,
În ei au răutate multă
Și-a lor fapte sunt urâcioase.

Tu, într-o clipă-I nimicești
Te lepezi și de chipul lor,
Faptele lor le pedepsești
Căci Tu, ești Domnul domnilor

Întotdeauna ești cu mine
De mână, Tu m-ai apucat
Cu Tine eu voi merge bine
De rele, voi fi apărat

Eu, bucurie am în Tine
Ești stânca și puterea mea,
Doresc să fi mereu cu mine
Doar Ție, mă voi închina.

Amin

Câmpia Turzii, 8 august 2011